Existenta
Nu voi sti niciodata ce va fi maine
Asa ca ma bucur astazi
Atat imi mai ramane
I-au paharul plin cu vin
Ma asez sub clarul de luna divin
Inchin in cinstea ei acest pahar
Caci poate maine ma va cauta-n zadar.
Eu si demonii din mine by PoteciDeUmbre, literature
Literature
Eu si demonii din mine
Eu si demonii din mine
Crezi ca ma cunosti,dar te inseli.
Eu sunt compusa din negativitate.
Ura imi izvoraste din vertebre si din coastele
Ce-mi sunt impinse de degetele demonilor ce ma tin in brate.
Animale fara sentimente ma tin de mana
Si ma poarta prin incaperi grotesti
Ma arunca-n paturi ce scartaie necontenit si in vise,
Apoi raman singura scaldata in baia de pacate.
Copii de smoala in dinti imi sfarma
Sfarcurile sanilor ce-mi sangereaza
Caci sunt mama a pacatului.
Nu poti privi inlauntrul meu
Dar eu pot si asta vad
Tu,tu te lasi influentat
De frumusetea chipului meu sculptat din lut
Ce esti in stare sa il lauzi
In slove si cantari p
Iluzii
In acorduri de chitari
Defilezi in palmea mea
Prin fumul de tigara
Iti zambeste neputinta-mi
De a te strange-n palma
Frica de a nu te strivi
Atat de f
Poemul ei tăcut
Se aruncă-n goluri seci,
Al meu surîs prins in ispită
Vietii mele care treci,
În abis şi în risipă.
Tristă veşnicia morţii e
Şi al vieţii sens neînteles,pierdut
Cufundat în glasuri sumbre
Poemul ei tăcut.
Se strecoară printre buzele-mi de lut
Un scrâncet trist,mut
Din ochi încep să izvorască
Lacrimi din lutu-mi greu,pierdut în ceaţă.
Existenta
Nu voi sti niciodata ce va fi maine
Asa ca ma bucur astazi
Atat imi mai ramane
I-au paharul plin cu vin
Ma asez sub clarul de luna divin
Inchin in cinstea ei acest pahar
Caci poate maine ma va cauta-n zadar.
Eu si demonii din mine by PoteciDeUmbre, literature
Literature
Eu si demonii din mine
Eu si demonii din mine
Crezi ca ma cunosti,dar te inseli.
Eu sunt compusa din negativitate.
Ura imi izvoraste din vertebre si din coastele
Ce-mi sunt impinse de degetele demonilor ce ma tin in brate.
Animale fara sentimente ma tin de mana
Si ma poarta prin incaperi grotesti
Ma arunca-n paturi ce scartaie necontenit si in vise,
Apoi raman singura scaldata in baia de pacate.
Copii de smoala in dinti imi sfarma
Sfarcurile sanilor ce-mi sangereaza
Caci sunt mama a pacatului.
Nu poti privi inlauntrul meu
Dar eu pot si asta vad
Tu,tu te lasi influentat
De frumusetea chipului meu sculptat din lut
Ce esti in stare sa il lauzi
In slove si cantari p
Iluzii
In acorduri de chitari
Defilezi in palmea mea
Prin fumul de tigara
Iti zambeste neputinta-mi
De a te strange-n palma
Frica de a nu te strivi
Atat de f
Poemul ei tăcut
Se aruncă-n goluri seci,
Al meu surîs prins in ispită
Vietii mele care treci,
În abis şi în risipă.
Tristă veşnicia morţii e
Şi al vieţii sens neînteles,pierdut
Cufundat în glasuri sumbre
Poemul ei tăcut.
Se strecoară printre buzele-mi de lut
Un scrâncet trist,mut
Din ochi încep să izvorască
Lacrimi din lutu-mi greu,pierdut în ceaţă.
Era noapte si calatoream cu trenul. Stiam ca trebuie sa ajung la doar o statie distanta si totusi cautam un loc sa ma asez in ultimul vagon. Era plin de lume si zarva desi nu reuseam sa vad chipurile lor, iar eu paseam printre ei zambind, cu ochii in pamant si vorbind cu o prietena veche la telefon. Cautam un loc sa ma asez si printre multimea de oameni si locuri ocupate te-am zarit pe tine. Tu nu m-ai observat. Trecusem deja de tine, neatent fiind si tarziu realizand ca esti tu. M-am oprit pentru o clipa in loc, m-am intors si te-am privit. Te cunoasteam, dar nu erai tu. Pareai schimbata. Erai trista si parca ceva te macina, iar privirea iti